Despre colinde
Colindatul este un obicei stravechi.Cei dintai colindatori au fost pastorii care au venit la pestera luminata unde S-a nascut Pruncul Iisus si bucurandu-se de acest semn ceresc si de glasul ingerilor au vestit degraba in cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.Colindul este o nepretuita zestre spirituala, pe care o mostenim din mosi-stramosi. El este sfant, pentru ca transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este si bun, pentru ca acesta veste are menirea sa slujeasca vietii, sa aduca atata bine in lume si intre oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile si obiceiurile noastre de Craciun au fost o adevarata scoala de virtuti morale, intarind simtamintele de fratietate si de buna intelegere. Colindatorii le canta cu incredintarea ca sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvantarea Domnului care a venit intre noi "Sa se nasca si sa creasca, sa ne mantuiasca".Colindele ne inalta sufleteste, ne innoiesc faptura interioara, ne apropie unii de altii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertatori, mai credinciosi, intr-un cuvant ne picura in suflete acea liniste si acel echilibru moral ce ne este atat de necesar in calatoria vietii.
La colindat
Adevaratul colindat se desfasoara in seara si noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in cete bine randuite. Fiecare grup isi alege un conducator numit de obicei "vataf" sau "jude". Colindatorilor propriu-zisi li se alatura cativa flacai cu sarcina sa poarte, in saci si traiste, darurile primite.Pe vremuri, fiecare ceata putea sa ia la colindat numai o anumita parte a satului, avand grija sa nu Adevaratul colindat se desfasoara in seara si noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in cete bine randuite. Fiecare grup isi alege un conducator numit de obicei "vataf" sau "jude". Colindatorilor propriu-zisi li se alatura cativa flacai cu sarcina sa poarte, in saci si traiste, darurile primite.Pe vremuri, fiecare ceata putea sa ia la colindat numai o anumita parte a satului, avand grija sa nu patrunda in zona ce se cuvenea alteia.Odata intrati in curtea casei, colindatorii isi deapana repertoriul inaintea membrilor casei, adunati in prag.Cantecele sunt intotdeauna insotite de dansuri.Dupa ce cantecele si dansurile din fata casei s-au terminat, gazda isi invita colindatorii in casa. Aici, inainte de asezarea la masa pentru ospatul comun, vataful cetei porunceste sa se cante alte cateva colinde.Numarul colindelor depinde in mare masura de rangul gazdei si de belsugul de daruri pe care ea urmeaza sa le ofere colindatorilor.
Unei singure melodii ii pot corespunde mai multe texte (versiuni locale, varianta laica sau crestina)
